Calendarul dropiei: cum influențează iarna comportamentul dropiilor? [partea 1/2]

Zăpada pune dropiile pe fugă?

Stratul gros de zăpadă timp de o perioadă îndelungată poate provoca migrația în cazul dropiilor, arată un studiu realizat de un grup de cercetători germani. Au fost analizate datele colectate de la două populații de dropii din Germania, iar pragul pentru migrație l-a reprezentat un strat de cel puțin 5 cm grosime pentru o perioadă de 21 de zile, respectiv 28.

Zăpada limitează accesul păsărilor la hrană, ele neavând posibilitatea de a scurma zăpada pentru a ajunge la rapiță, hrana principală din timpul iernii. Pe de altă parte, zăpada le poate compromite izolarea termică, dar și capacitatea de a zbura. De regulă, în timpul nopții când stau nemișcate, zăpada care se topește de sub ele le poate uda penele și, astfel, pierd căldură. Dropiile, spre deosebire de majoritatea păsărilor, nu posedă glandă uropigiană care să le asigure impermeabilizarea penajului.

De asemenea, s-a observat că procentul femelelor facultativ migratoare (care aleg să migreze atunci când condițiile locale meteo sunt nefavorabile) în perioada de iarnă a fost de patru ori mai mare decât cel al masculilor. Concluzia cercetătorilor a fost că migrația facultativă reprezintă o consecință a unui dezechilibru energetic, fiind, de fapt, un comportament de scăpare.

Dar ce se întâmplă la nivel bio-chimic?

Conform unui studiu efectuat în China cu privire la subspecia asiatică - Otis tarda dybowskii, așa-numita “dropie asiatică”, ninsorile intră în categoria evenimentelor climatice extreme și, prin urmare, reprezintă un factor de stres. Dar cum se poate măsura stresul la dropii? Au fost analizate și comparate 239 de mostre fecale colectate din doi ani - un an cu strat gros și un an cu strat subțire de zăpadă.

Cercetătorii chinezi au remarcat că, după ninsori, în ambele perioade a crescut nivelul de corticosteron (CORT - un hormon care reglează energia, reacțiile sistemului imunitar și declanșează mecanisme de autoapărare).

În ceea ce privește sistemul imunitar, s-a observat că nivelul imunoglobulinei A (IgA) era crescut după ninsorile din anul cu strat subțire de zăpadă, dar era scăzut în anul cu strat gros. Așadar, condițiile de iarnă grea nu doar că reprezintă un factor mare de stres, dar, dacă ele persistă, contribuie la scăderea imunității dropiilor.

Unde iernează dropiile din Bazinul Carpatic?

Se estimează că populația globală de dropii cuprinde în jur de 44.000-57.000 de exemplare. Ungaria adăpostește cele mai multe dropii din Europa Centrală. Specialiștii de la Parcul Național Kiskunság arată că populațiile de dropii din Ungaria prezintă, mai degrabă, un comportament sedentar, care se manifestă cu precădere în iernile blânde sau cele obișnuite, când parcurg distanțe de cel mult 50-150 km, în direcția est-vest.

Fiind întreprinse acțiuni de management în locurile de iernare (se asigură hrană și se îndepărtează stratul gros de zăpadă), de peste 16 ani nu s-au înregistrat migrații spre sudul Europei în perioada iernilor grele.

Faptul că dropiile petrec iarna împreună, grupați pe sexe: masculi, pe de-o parte, și femele cu exemplare tinere, pe de altă parte, ne ajută să le putem găsi și număra relativ ușor. Recensământul de iarnă din acest an, efectuat în mod sincronic în Bazinul Carpatic, a arătat că aici trăiesc peste 2,200 de dropii, din care 37 au fost numărate la Salonta (Bihor).

• Text: Nagy Attila, Laura Turdean (Grupul Milvus)
• Foto: Nagy Attila (Grupul Milvus)

Referințe bibliografice:

• Liu, G., Hu, X., Kessler, A. E., Gong, M., Wang, Y., Li, H., Dong, Y., Yang, Y., Li, L. (2018) Snow cover and snowfall impact corticosterone and immunoglobulin A levels in a threatened steppe bird. General and Comparative Endocrinology 261: 174-178.
• Miklós, L., Bankovics, A. (2013) Guidelines on measures to secure the successful wintering of great bustard populations in Middle-Europe. Third Meeting of the Signatories of the Memorandum of Understanding (MoU) on the Conservation and Management of the Middle-European Population of the Great Bustard.
• Streich, W. J., Litzbarski, H., Ludwig, B., Ludwig, S. (2006) What triggers facultative winter migration of Great Bustard (Otis tarda) in Central Europe? European Journal of Wildlife Research 52: 48–53.