Dropia - fișa speciei III [factori de amenințare, măsuri de conservare]

Factorii periclitanți ai dropiei

- La fel ca în cazul celor mai multe specii, dropia este amenințată, în primul rând, din cauza pierderii habitatului. La origine, pajiștile au reprezentat habitatul dropiei. Spre norocul ei, s-a adaptat foarte bine mediului plantelor cultivate. Dar, fără un asolament potrivit, pasărea nu poate supraviețui pe terenuri agricole. Teritoriile dropiei sunt din ce în ce mai mici, iar habitatul – fragmentat. Prin urmare, nu mai pot asigura menținerea unei populații viabile.

- Scăderea numărului de nevertebrate (în special, insecte). Lipsa insectelor din dieta adulților influențează negativ rata de reproducere, dar în cazul puilor, este fatală. Cauza principală este folosirea pesticidelor, a insecticidelor și a fertilizanților chimici.

- Diferitele tipuri de deranj, cum ar fi: activitățile agricole, folosirea motocicletelor enduro, a ATV-urilor sau simpla prezență a omului. Păsările sunt foarte sensibile la deranj, în special, în perioada de reproducere și de cuibărit. În cazul deranjului din timpul rotitului, nu mai are loc împerecherea, iar femela va depune ouă nefecundate. Dacă femela e deranjată în timpul clocirii ouălor, va părăsi cuibul. De cele mai multe ori, ele nu îndrăznesc să se întoarcă. Dacă revin după o perioadă mai lungă, ouăle se pot răci, iar puii nu vor mai ieși.

- Activitățile agricole mecanizate pot provoca uciderea puilor, mai ales la seceriș, în timpul pulverizării chimicalelor și în timpul cositului mecanizat (de ex. lucerna), când puii încă nu pot zbura. 

- Multe păsări pier din cauza coliziunii cu conductoare electrice aeriene. Cablurile de medie și înaltă tensiune reprezintă cel mai mare pericol pentru păsările de talie mare, cum e și cazul dropiei. 

 Prădarea, care reprezenta cândva un factor natural, acum este un pericol pentru dropie. Ca urmare a unor activități antropice, dușmanii naturali s-au înmulțit foarte mult. Populația de vulpe – prădător al dropiei – era reglată de lupi și de șacali. Dar aceste specii, fie au dispărut din regiune, fie sunt în număr foarte mic. Numărul vulpilor ar putea scădea prin mortalitate cauzată de rabie, dar medicamentele împrăștiate din avion împiedică acest lucru. Pe lângă vulpe, un alt factor periclitant îl reprezintă creșterea numărului câinilor ciobănești și vagabonzi.

---

Oportunități și măsuri de conservare

Pentru conservarea dropiei, s-au emis mai multe planuri de acțiune și convenții internaționale. Cele mai multe state semnatare au elaborat și planuri de conservare naționale a speciei, prin care au dus la îndeplinire acțiuni concrete de conservare. În România, protecția dropiei face de-abia primii pași, anul trecut realizându-se o măsură concretă în acest sens: a intrat în practică pachetul de agro-mediu pentru dropie. În cadrul Convenției de la Bonn s-a realizat un memorandum în vederea conservării populației de dropie central-est europeană (Memorandum of Understanding on the Conservation and Management of the Middle-European population of Great Bustard). România a semnat acest acord în noiembrie 2000, la conferința mondială IUCN de la Amman (Iordania).

•  
• Măsuri ce pot contribui la conservarea speciei:
• • Protecția teritoriilor populate de dropii prin conservarea habitatelor și evitarea fragmentării; 
• • Asigurarea netulburării locurilor de rotit și cuibărit;
• • Introducerea liniilor electrice aeriene sub pământ, pentru a evita coliziunea;
• • Motivarea fermierilor prin plăți compensatorii pentru aplicarea unor metode agricole prietenoase cu natura:
•  
• - Asolamentul să fie ales cu prudență în habitatele dropiei. Exemplu de compoziție ideală: 20% cereale păioase, minim 40% culturi perene (lucernă, trifoi, leguminoase și graminee pentru nutreț), minim 10% rapiță;
• - Trebuie reglementată durata muncilor agricole mecanizate în perioada de cuibărit și când puii sunt inapți de zbor, în așa fel încât să nu afecteze negativ succesul reproductiv;
• - În cazul găsirii cuiburilor pe durata muncilor agricole, ar trebui desemnată o arie de protecție în jurul acestora;
• - Prin cultivarea rapiței, se poate asigura hrană păsărilor pe timpul iernii;
• - Dacă au hrană suficientă, scade șansa să migreze (multe păsări pier în timpul migrației);
• - Producția fără produse chimice asigură cantitatea suficientă de nevertebrate, vitală pentru pui și necesară adulților pentru a supraviețui în perioadele mai solicitante;
• - Transformarea în pajiști a terenurilor arabile de slabă calitate – oricum, aceste terenuri nu pot fi lucrate eficient, dar pot contribui la mărirea habitatelor dropiei.

---

• Textul face parte din ghidul „Misterioasa dropie” și poate fi citit integral aici.
• Autori: Kelemen Katalin, Nagy Attila și Papp Judith (Grupul Milvus)