De vorbă cu un fermier prietenos cu dropiile

Începând cu anul 2017, există în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ca parte a Măsurii 10 – agro-mediu și climă, un capitol dedicat exclusiv dropiei: Pachetul 11 - terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda). Pentru adoptarea unor practici prietenoase cu mediul, sunt acordate plăți compensatorii din fonduri europene. De exemplu, pentru lucrări manuale pe pajiști sau conversia terenului arabil în pajiște se pot primi între 269 EUR/ha/an, respectiv 255 EUR/ha/an.

Göndör Imre (47 de ani, din Salonta) este unul dintre primii fermieri din România care a ales să-și gospodărească o parte dintre terenurile agricole pe care le administrează (și pe care le deține) într-un mod prietenos cu dropia. Împreună cu colegul Nagy Attila, am stat de vorbă cu Imre anul trecut, în octombrie, și am povestit despre experiența primului an, ce l-a motivat să aplice la program și... despre dropii, desigur.

Galerie foto: Terenul agricol al lui Göndör Imre transformat în pajiște oferă hrană pentru dropii, dar și alte specii | Salonta, jud. Bihor.

***

Laura: Imre, de când știi de dropii? Sau când le-ai văzut pentru prima dată?

Imre: De când mă știu. Le-am văzut în toată copilăria mea.

L: Aici, în Salonta?

I: Da, dar pe-atunci erau mult mai multe. Pe vremea comunismului erau doar pajiști la 2-3 km de Salonta. Solurile nefiind bune, oamenii nu le utilizau pentru agricultură. Dropiile erau atât de multe încât le vedeai mereu cu zecile. Iarna se apropiau și la 1-2 km de oraș, mai ales pe timp de ceață. 

L: Copil fiind, de unde ai știut atunci că erau dropii?

I: Ne spuneau cei bătrâni. Trăiau mulți oameni pe tănearuri... Știau și unde cuibăresc. Agricultura era mult mai puțin intensivă, iar deranjul era mult mai mic.

L: Și când ai văzut dropii ultima dată?

I: Azi dimineață. Acum recoltăm lucerna și azi dimineață am văzut 11.

L: Mai cunoști pe cineva din Salonta care a aplicat la pachetul de agro-mediu pentru dropie?

I: Pentru varianta pe care am aplicat eu, nu. Dar adevărul e că nu-i chiar ușor de respectat, iar banii nu-s mulți. Dacă n-ar fi fost pământurile mele, n-aș fi făcut-o. Eu am 90 ha pentru care primesc ajutor financiar, la care dacă-l adaug și pe cel din Pachetul pentru dropia, ajung la 2000 lei/ha, ceea ce nu-i rău. Dar s-ar putea și mai bine. După cum ziceam, nu-i ușor de respectat. De exemplu, a trebuit să mai semăn o dată iarba. Am să mă interesez dacă aș putea semăna mazăre. [Către Attila] Știi că am avut dropii pe o parcelă de mazăre, și le-aș pune mazăre pe 10 ha. Doar că n-o poți cosi și nici recolta mai repede de 1 iulie (data după care se permit lucrările agricole în pachetul pentru dropie, n.red.), dar măcar ar avea dropiile ce să mănânce. Am și păstrat vreo 2 tone de mazăre. […] Într-adevăr, e foarte bine pentru dropii să nu se recolteze înainte de 1 iulie. Apoi se eliberează terenurile, se recoltează grâul și vor putea folosi acele parcele fără să fie deranjate, dar până pe 1 iulie se fac foarte multe lucrări…  

Attila: Asta e una dintre probleme...

I: Eu am recoltat lucerna pe 4-5 iulie. Până atunci, zilnic le vedeam acolo. 

A: Contează foarte mult. Să existe măcar câțiva pui care să supraviețuiască. Păsările știu – apar instant în locurile care li-s prielnice, unde nu este deranj. Mai ales dacă este si o vegetație destul de înaltă. Vor putea și cuibări acolo. Așa se poate face conservare. Nu știu dacă ți-am zis, conform unui studiu din Spania, o femelă de dropie, de-a lungul vieții sale (în medie de 10 ani), poate crește cu succes doar 1,4 pui în Spania. Desigur sunt femele care pot crește cinci, dar sunt alte patru care nu pot crește niciunul. […] Iată de ce trebuie să intervenim aici – femelele să poată cuibări în locuri ca și la tine, unde nu sunt deranjate și unde nu se fac lucrări (în perioada cuibăritului, n.red.).   

L: Imre, pe tine ce te-a motivat să aplici la program?

I: Eu chiar iubesc pasărea asta. Îți spun drept, sunt și mândru că aici, la Salonta, îți pot arăta oricând dropii. Alții mai puțin. Asta e una dintre motivațiile mele. Cealaltă e că pământul de-acolo, într-adevăr, nu-i foarte bun. Dacă ar fi fost vorba de un teren mai aproape de oraș, unde țin oile sau de unde le produc hrana, n-aș fi putut respecta condițiile. Pământul e mai bun și-mi aduce profit mai mare decât cei 250 EUR/ha. Iar cealaltă problemă e că nimeni nu-ți poate spune ce se va-ntâmpla după cei cinci ani. Transformi terenul în pajiște, dar ce va fi cu pajiștea peste cinci ani?! Oricât de dragă mi-ar fi dropia, fără aceste plăți compensatorii n-o voi putea menține.

L: Ce terenuri ai? Cât sunt de mari?

I: Pe care le cultiv? Ăsta-i cel mai mare (90 ha, n.red.) și mai am parcele de câte 40-50 ha. În total, lucrez 650 ha.

A: O parte aflându-se în proprietatea lui, iar cealaltă închiriată.

I: Da. Eu și tatăl meu avem 350 ha și închiriem 300. Eu tot sper că ne vor motiva financiar mai bine. Dacă aș putea include și încă 38 de ha în Pachetul dropia, acolo vor fi foarte multe dropii și nu vor fi în niciun fel deranjate – parcela e lată de 700 m și lungă de 1,8 km (dropiile nu tolerează omul la o distanță mai mică de 200-250 m, n.red.).

I: Și în timpul regimului trecut, erau mereu acolo, lângă graniță. Dar și unde am 100 ha de pășune. (A: La Marțihaz) Acolo am trei parcele alăturate de câte 20, 30, 40 ha și voi semăna un singur fel în toate. Inițial, fusese o pășune destul de slabă și pe vremea lui Ceaușescu erau orezării. Iar dropiilor de place locul pentru că sunt de jur împrejur mici șanțuri în care se pot ascunde. În mai, în perioada reproducerii, auzeam masculii de dropie care scoteau un sunet precum un “lătrat”, așa mi-am dat seama că erau acolo.   

L: În 2018 ai aplicat pentru prima dată la acest program de sprijin?

I: Da, acum doi ani. Nici n-aș fi crezut că se oferă scheme de sprijin pentru dropii. Și mă tot interesam. La un moment dat, îmi zice inginerul agronom că-mi dă 500 EUR dacă-i arăt dropii. I-am zis “Hai!”. Era o zi de sâmbătă. Am ieșit pe teren. Dropiile erau chiar acolo. Le-am și făcut poze. N-a crezut până atunci. 

***

Conform APIA, între anii 2018 și 2019, la nivel național, șase fermieri din județul Bihor au primit plăți compensatorii pentru Pachetul 11 (Dropia), după cum urmează: unul în UAT Cefa (4,52 ha), unul în Municipiul Salonta (53,1 ha) și restul în UAT Avram Iancu (108,97 ha).

Lista zonelor eligibile

Județ	UAT	2018-2020 PP	2018-2020 TA
Bihor	Avram Iancu	P32	P11
Bihor	Cefa	P32	P11
Bihor	Ciumeghiu	P32	P11
Bihor	Mădăras	P32	P11
Bihor	Mun. Salonta	P32	P11
Bihor	Sânnicolau Român	P32	P11
Timiș	Beba Veche	P11	P11
Timiș	Comloșu Mare	P32	P11
Timiș	Dudeștii Vechi	P11	P11
Timiș	Or. Sânnicolau Mare	P32	P11
Timiș	Teremia Mare	P32	P11
Timiș	Vălcani	P11	P11

• Abrevieri: PP: pajiști permanente (utilizate ca pășuni și/sau fânețe), TA: teren arabil, P32: pachet vânturel de seară, P11: pachet dropia.
• Sursa: APIA, www.apia.org.ro, Materiale de informare – anul 2020

• ---

• Redactat de: Laura Turdean (Grupul Milvus)
• Foto și hărți: Nagy Attila (Grupul Milvus)